Formarea profesională a salariaților: obligație legală sau oportunitate?
Ce am discutat la webinarul Euro Jobs din 10 septembrie
Pe 10 septembrie, 261 de directori, antreprenori și oameni din HR au petrecut 90 de minute alături de noi discutând despre un subiect pe care multe organizații îl descoperă târziu: formarea profesională a salariaților nu este doar un beneficiu, ci o obligație prevăzută de Codul muncii.
Cine a vorbit
Corina Scarlat, director al Direcției Analiza Pieței Muncii, Programe de Ocupare și de Formare Profesională a Forței de Muncă, din cadrul Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă. A prezentat instrumentele publice disponibile angajatorilor și procedura de accesare.
Av. dr. Costel Gîlcă, avocat în Baroul București, 25 de ani de practică în dreptul muncii, fondator al Congresului Național de Dreptul Muncii. A explicat ce prevede exact art. 194 din Codul muncii și, la fel de important, ce nu prevede.
Haralambie Vochițoiu, fondator Euro Jobs, gazda și moderatorul evenimentului. A vorbit despre trecerea de la obligație la decizie de business și despre ce face concret un angajator cu bugetul pe care îl are.
Cine a fost prezent
Din cei 442 de înscriși, 261 de persoane au participat în direct și au rămas până la final, aproape șase din zece. Publicul a fost format din directori generali și de resurse umane, antreprenori, administratori și specialiști din departamente financiare și de personal, din mediul privat și din instituții publice.
Din diversitatea aceasta a venit și cea mai utilă parte a discuției: aceeași prevedere legală arată diferit văzută dinspre o firmă de 20 de angajați, dinspre o companie cu sute de salariați sau dinspre o instituție publică.
Obligația există. Întrebarea e dacă o puteți dovedi
Codul muncii prevede, la art. 194, că angajatorul are obligația de a asigura participarea salariaților la programe de formare profesională. Peste un anumit număr de angajați, obligația se concretizează într-un plan anual de formare, parte a contractului colectiv de muncă.
Distincția care a generat cele mai multe întrebări în sală a fost însă alta: una este să elaborezi planul, alta este să îl pui în aplicare. Multe organizații se opresc la primul pas, convinse că documentul în sine acoperă cerința legală.
La fel de important este ce rămâne după. Un curs făcut fără documentele justificative la dosar nu poate fi dovedit, iar într-un litigiu de muncă sau într-o discuție cu inspectorul, ce contează este ce se poate proba.
Sectorul public și cel privat au regimuri diferite
O clarificare necesară, mai ales pentru organizațiile care au atât personal contractual, cât și funcționari publici.
Salariații din mediul privat intră sub incidența Codului muncii, cu planul anual de formare ca instrument central. Funcționarii publici au un regim propriu, cu programe organizate prin instituții specializate și cu cerințe distincte de participare.
Confuzia dintre cele două regimuri este frecventă și costisitoare, pentru că duce la aplicarea unei proceduri corecte, dar pentru categoria greșită de personal.
Contractul de ucenicie, o alternativă subutilizată
Ucenicia la locul de muncă se derulează printr-un contract individual de muncă pe durată determinată, cu condiția ca locul de muncă să fie autorizat pentru formarea ucenicului.
Este un instrument distinct de formarea clasică și o soluție practică pentru angajatorii care vor să își formeze oamenii direct în activitate, nu doar în sala de curs. Rămâne, în continuare, puțin folosit în raport cu potențialul lui.
Ce sprijin public există
Doamna Corina Scarlat a prezentat instrumentele prin care angajatorii pot accesa sprijin pentru formarea salariaților, procedura de urmat și greșelile care duc cel mai des la respingerea dosarelor.
S-a discutat și despre platformele digitale prin care se comunică locurile de muncă vacante și despre legătura cu rețeaua europeană de servicii de ocupare, relevantă pentru organizațiile care recrutează dincolo de granițe.
Inteligența artificială în recrutare și evaluare
Ultima parte a webinarului a atins subiectul cu cea mai rapidă evoluție: folosirea AI în procesele de resurse umane, de la selecția candidaților până la evaluarea performanței.
Trei idei au structurat discuția.
Nu orice utilizare a AI este tratată la fel. Regulamentul european privind inteligența artificială clasifică sistemele pe niveluri de risc, iar anumite utilizări în HR intră în categorii cu cerințe mai stricte decât altele.
Decizia rămâne a omului. Algoritmul poate sprijini selecția, dar nu ar trebui să o înlocuiască, mai ales în zone cu impact direct asupra carierei cuiva: angajare, promovare, încetarea raporturilor de muncă.
Discriminarea algoritmică este un risc real. Un sistem antrenat pe date istorice reproduce tiparele din acele date, inclusiv pe cele pe care organizația ar vrea să le depășească.
Ați pierdut webinarul?
Înregistrarea integrală este disponibilă pe canalul de YouTube Euro Jobs. Cele 90 de minute, inclusiv sesiunea de întrebări și răspunsuri, pot fi urmărite oricând.
Ce urmează
Întrebările primite în cele 90 de minute au fost mult mai multe decât am apucat să acoperim. Le-am colectat pe toate și ne-au confirmat un lucru: aceste discuții merită să aibă loc mai des. Din octombrie, organizăm webinariile lunar.
Următorul eveniment: 29 octombrie 2026, ora 11:00
„Securitatea cibernetică începe cu oamenii, nu cu tehnologia"
Participarea este gratuită, iar locurile sunt limitate.
Pentru organizațiile care vor să își clarifice obligațiile de formare sau să construiască un plan de competențe pornind de la nevoile reale ale echipei, Euro Jobs oferă programe autorizate de calificare, specializare și evaluare de competențe, inclusiv pe zona de inteligență artificială și securitate cibernetică.
Publicat:
